du-te, dar vino

Mă-nfig în sufletu-ți plăpând
Ca șchiopu-n cârja-i moale.
Încerc să te dezbrac și-ți cânt
Plimbându-mi palma mincinoasă pe gâtul tău, agale.

Privești în ochii mei o lume ca de ceară
Cu forma ei  ce ți-e total necunoscută,
Sperând să-mi scapi de ascuțita ghiară
Ca-n alte dăți, poveste feminină ne-ncepută.

Te-ajută să-ți reziști în tremur
Doar forma-mi multiformă
Când  șterg broboane pe pieptu-mi apăsat în palmele-ți de aur
Cu nepăsarea mea diformă.

Și te întreb în vis șoptit:
Frumoasa mea, cum de se face refuzul tău rostit
Cu mijlocu-mi din ce în ce mai greu și buimăcit
De ale tale lungi picioare complet încolăcit?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s